| Autor |
Mesaj |
Iulyan91
Administrator


Data inscrierii: 22/Oct/2007 Mesaje: 45
|
|
populara |
|
a lu mama
|
|
| 22/10/2007 08:55 |
|
 |
Iulyan91
Administrator


Data inscrierii: 22/Oct/2007 Mesaje: 45
|
|
|
|
Muzica popularã din România reprezintã un gen muzical distinct, aºezat între folclorul muzical ºi muzica de consum, orientatã pe direcþia comercialã (mainstream). Termenul se opune muzicii tradiþionale, vãzutã de Grigore Leºe ca fiind baza pe care se reprezintă muzica popularã, însã de o vechime mai mare ºi mai puþin supusã influenþelor pasagere, comerciale.
|
|
| 22/10/2007 09:42 |
|
 |
Iulyan91
Administrator


Data inscrierii: 22/Oct/2007 Mesaje: 45
|
|
Folclorul muzical românesc |
|
Folclorul muzical românesc cuprinde toate creaþiile culturii spirituale populare româneºti din domeniul artei sunetelor. Se face referire la moºtenirea muzicalã a românilor de la sat dintotdeauna ºi a popoarelor din care ei au luat naºtere.[1] Articolul de faþã se referã la folclorul de pe teritoriul actual al României (cu puþine excepþii, lucrate de modificarea hotarelor de-a lungul istoriei). Etniile creatoare de folclor studiate în produs sunt, în cea mai mare parte,[2] vorbitorii de dialecte româneºti (nord-dunãrean, dar ºi – în limita cercetãrilor efectuate – aromân ºi meglenoromân).[3]
Folclorul muzical din România poate fi tratat din perspectiva a douã ºtiinþe apropiate: folcloristica[4] ºi etnomuzicologia. În zilele noastre, folcloristica numãrã doar câteva ºcoli naþionale; între ele, o poziþie semnificativã e ocupatã de cea româneascã. Numeroase alte ºcoli au adoptat în loc etnomuzicologia, disciplinã care s-a extins spectaculos în mulțimea occidentalã a celei de-a doua jumãtãþi a secolului XX. În vreme ce folcloristica se concentreazã pe studii monografice fãcute în interiorul unei etnii, etnomuzicologia se preocupã de studiul comparat între naþiuni.[5] Astfel, în funcþie de perspectiva cuvenitã, folclorul muzical din România se va încadra fie între muzicile „folclorice” ale altor naþionalitãþi, fie între celelalte ramuri de folclor românesc. Indiferent care dintre cele douã cãi este urmatã mai întâi, categoriile obþinute sunt înglobate în folclorul universal.
Dacã etnomuzicologia este apanajul secolului XX, folcloristica nu are decât 50 de ani în plus de vechime; în perioada fondãrii disciplinei, cercetãtorii s-au raportat mai întâi la literatura ºi muzica tradiþionalã. Pentru acest motiv, nu putem vorbi de o datã diferitã la care s-ar fi nãscut folcloristica muzicii.[6] Putem numi, însã, folcloristica modernã (deci, valabilã astãzi în întregime, fãrã reþineri pricinuite de instabilitatea materialelor culese ºi a concluziilor obþinute) doar în timpul în care s-a cristalizat o metodologie obiectivã, capabilã sã opereze cu mari conþinuturi de informaþii. Acea metodologie cuprinde principii, metode ºi o tipizare a studiilor folclorice. Anume, existã trei tipuri (sau etape): culegerea de materiale, clasificarea ºi interpretarea lor.
Sub delimitarea folcloristicii,[7] folclorul muzical constituie o ramurã a creaþiei tradiþionale româneºti, alãturi de: folclorul literar, dans ºi teatrul popular.[8][9]
Pentru a cataloga componentele folclorului, în studiile de specialitate se recurge adeseori la termeni precum „gen” ºi „specie”. Cum nu s-a putut stabili exact „întinderea” fiecãruia ºi ambiguitãþi continuã sã existe, vom aplica recomandarea folcloristului Gheorghe Oprea, de a numi toate aceste componente sub denumirea unicã de „categorii”, fãrã a lãsa loc vreunei ierarhii.[10]
|
|
| 22/10/2007 09:43 |
|
 |
Iulyan91
Administrator


Data inscrierii: 22/Oct/2007 Mesaje: 45
|
|
Istoria folclorului ºi a folcloristicii |
|
Folcloristica este o ºtiinþã tânãrã; însuºi termenul din care provine s-a stabilit în a doua jumãtate a secolului XIX (dupã ce a fost propus pentru întâia oarã de arheologul englez William Thoms[11] în 1846). Venind spre zilele noastre, noþiunea de folclor a avut deschideri variabile, determinate de teoriile ºi influenþele politice ale vremii; abia în ultimele decenii, folclorului i-au fost atribuite teritorii mai bine delimitate.[12] Stabilirea unor graniþe pentru obiectul de studiu al folcloristicii a fost îngreunatã de intersectarea cu alte discipline apropiate (de exemplu, etnologia).[13]
În vreme ce din Antichitate a existat interesul pentru aspecte ale culturii muzicale „orale” în spaþiul geografic al românilor de astãzi, stabilirea unor criterii de studiu ºtiinþifice desemneazã un proces îndelungat, care se poate descrie în trei etape:[14]
* mãrturii incidentale, eterogene referitoare la arta muzicalã a popoarelor proto-româneºti sau româneºti, scrise din cele mai vechi timpuri pânã pe la mijlocul secolului XIX, îndată ce se va manifesta un interes nemaiîntâlit, care asigură primele clasificãri ale fenomenului
* entuziasmul romantic ºi popularitatea câºtigatã de subiectul identitãþii naþionale aduc primele încercãri de structurare a cunoºtinþelor de folclor (deceniile 1850-1870)
* punctul de vedere ºtiinþific (dupã 1870), care aºazã argumentele dobândite în primele douã perioade, plus altele obþinute acum, în contextul unei noi discipline.
|
|
| 22/10/2007 09:44 |
|
 |
Iulyan91
Administrator


Data inscrierii: 22/Oct/2007 Mesaje: 45
|
|
Surse timpurii (pânã la 1850) |
|
Deºi nu aparþine de istoria scrisã, preistoria contribuie cu documente materiale importante pentru înþelegerea ºi încadrarea muzicii din epocile ulterioare. În atare privinþã, numai extrem de târziu au scris românii despre muzica lor ºi despre folclor; în Antichitate, subiectul a fost tratat aproape doar de autori strãini, iar din Evul Mediu timpuriu (mergând pânã în preajma anului 1000)
Cercetãtorii sunt de pãrere cã „horele” din cultura Cucuteni (cca. 3700-2500 î.Hr.)[15] sunt cele mai vechi izvoare nescrise care indicã practicarea unei muzici însoþitoare în ritualul dansului.
|
|
| 22/10/2007 09:45 |
|
 |
Iulyan91
Administrator


Data inscrierii: 22/Oct/2007 Mesaje: 45
|
|
Antichitatea traco-dacã |
|
Atestarea unor practici muzicale în societatea anticã a traco-dacilor ne-a parvenit mai ales prin însemnãri greceºti sau latineºti (în vremea Daciei romane). De aceea, genurile muzicale ºi instrumentele de care se vorbeºte sunt, de cele multe ori, echivalate prin concepte similare din patria autorului.[16] Autorii identificã genuri muzicale precum oda (în caracter epic, eroic), peanul (cântec liric), epoda (descântec) sau torelli (bocetul). În schimb, ca datãrii, vom întâlni instrumente specifice grecilor (lirã, kitharã,[17] aulos - fluier[18]), instrumente romane (mai noi: cornul, tuba, tibia - echivalentul latin pentru aulos), dar ºi varietãþi cu alte origini (naiul, buciumul).[14]
|
|
| 22/10/2007 09:45 |
|
 |
Iulyan91
Administrator


Data inscrierii: 22/Oct/2007 Mesaje: 45
|
|
Mãrturii ale Evului mediu |
|
Muzica Evului mediu în spaþiul românesc este consemnatã în surse variate. O menþiune semnificativã trebuie fãcutã în aceastã privinþã: dat fiind cã informaþiile pe care le avem despre locuitorii din primele secole (mai devreme de anul 1000) sunt incerte, preocuparea folcloristicii se va rezuma doar la semnalarea unor ritualuri ale popoarelor indigene, oricare vor fi fost acelea. (Vezi ºi Statele medievale româneºti) Aºadar, s-a atestat practicarea unor ritualuri folclorice (din rândul cãrora amintim jocurile cu mãºti, baladele, colindele, folclorul copiilor). Mai târziu (îndeosebi dupã sec. XVI[19]) vor fi publicate notaþii muzicale (partituri, tabulaturi) ºi chiar lucrãri teoretice, unde materialul muzical pus în discuþie prezintã influenþe de muzicã „folcloricã”.
Conform unui studiu întreprins de etnomuzicologul Gheorghe Ciobanu,[20] cea mai veche melodie româneascã notatã pe care o cunoaºtem ar fi cuprinsã în Codexul Rohonczi, o cãrticicã nedatatã ºi întocmitã într-un sistem de scriere necunoscut. În funcþie de variantele propuse de cercetãtori, codicele aparþine fie sec. XI-XII (Gheorghe Ciobanu), fie unei perioade ulterioare anului 1529 (fapt evidenþiat prin datarea dupã filigranul imprimat pe hârtie[21] ºi recunoscut în mod separat de cercetãtorii Viorica Enãchiuc ºi Andrei Vartic).
|
|
| 22/10/2007 09:46 |
|
 |
misanchik
Junior

Data inscrierii: 21/Iul/2012 Mesaje: 4 Localitate: Bulgaria |
|
|
|
I want to tell that information real good good and again good))) Thank for it)
|
|
| 02/08/2012 04:15 |
|
 |
ossbe
Junior

Data inscrierii: 11/Sep/2012 Mesaje: 6 Localitate: Latvia |
|
|
|
We have the way the country is not always so easy to find something interesting on the Internet!
|
|
| 19/09/2012 02:11 |
|
 |
|
|
Nu puteti crea un subiect nou in acest forum Nu puteti raspunde in subiectele acestui forum Nu puteti modifica mesajele proprii din acest forum Nu puteti sterge mesajele proprii din acest forum Nu puteti vota in chestionarele din acest forum
|
|
|